"Atunci când compun, sunt în primul rând interesat să găsesc ritmuri ce mi se potrivesc pentru o perioadă lungă de timp, fără a mă obosi, fără a mă plictisi."

Florian Meyer sau "Don't DJ", face parte din proiectele "Paradon't" și "The Durian Brothers". DJ și producător din Berlin este cunoscut pentru abordarea poliritmică a muzicii electronice și pentru pasiunea sa pentru exotism.

Pe discurile sale recente, "Authentic Exoticism" și "Musique Acephale" la fel ca și pe noul Paradon't ieșit la label-ul  "DISK" explorează ritmuri complexe, generatoare de metrici și software-uri precum Collision; rezultatul e dezvoltarea unor structuri ritmice asimetrice care evoluează și ajung să fie relevate în feluri imprevizibile.

Anul trecut în Cracovia (Polonia), Florian a ținut o prezentare la festivalul Unsound despre câteva dintre artefactele importante în Exotism și mai ales perspectiva germană a Exotismului. Interviul din acest articol a avut loc în timpul călătoriei mele în Berlin pentru evenimentul Ableton Loop, în noiembrie, după festival. Acest lung experiment explorator pune în temă și explorează spații ale muzicii și individualității ce există în prezent și în contexte ce se bazează pe fapte și artefacte din istoria recentă:

În "Ozeanische Affekte" Thomas Schwartz descrie unele aspecte ale operării conolonizărilor germane sub un drapel fals care se ascundea după o anumită "valoare a afecțiunii" descris ca "un loc sub soare", prin "romantizarea insulelor tropicale" și ale coloniilor: "folosind efectul libidinos al fanteziilor romantizate cu scopul de a se expanda economic" (F.M.).

"Datorită colonialismului ce violează și dă formă de mai bine de jumătate de mileniu societățile globalizate este complicat de observat schimbul cultural, cu flexiunile și reflexele sale. În primul rând, cu siguranță există un fenomen al interesului ipocrit în culturile diferite de cea proprie." (notiță de pe discul Don't DJ "Authentic Exoticism")

Autorii care l-au influențat și au fost menționați în prezentarea Unsound al lui Florian despre "exotismul autentic" sunt:

  • Thomas Schwarz - asistent universitar la universitatea din Tokyo, Japonia, "Rikkyo University" și cercetător al Pacificului ca spațiu al hibridizării și formării de rezistență, "The Pacific as a space of Hybridity and Resistance" - Thomas abordează fațetele culturale ale imperialismului și cultură artefactelor exotice în lucrarea sa, "Samoanische Gastfreundschaft" - Zum Narrativ der sexuellen Xenophilie im Pazifik'
  • Victor Segalen -  doctor de marină și un etnograf ce a trăit ultimii ani ai secolului 19 cu filosofia sa profundă și înțelegerea exotismului
  • David Toop - colaborator și scriitor la revista Wire -  și care a făcut analiză a muzicii și exotismului în "Exotica" și s-a ocupat de explorări ale improvizării în "Into the Maelstrom: Music, Improvisation and the Dream of Freedom: Before 1970".

Pasiunea autentică a lui Florian pentru explorarea și înțelegerea ritmului este inspirată și de munca lui Detlef B. Linke în legătură cu studiul creierului uman, structuri repetitive și libertate. În interviuri anterioare Florian abordează o legătură dintre exotism și ritm care este explicată probabil de observațiile lui Thomas Schwartz: "Transa și extazul obținute prin repetiție sunt un aspect important al exotismului" (Florian Meyer și Thomas Schwartz la Simpozionul despre Hibridizare organizat de SEXES).

Atât exotismul, un efect imediat al imperialismului sau colonialismului de-a lungul istoriei, cât și motivarea fenomenului sunt observate și criticate de Florian prin multiplele lor aspecte în eseul din notele discului:

"Impulsul de a arăta cosmopolitism mai ales acolo unde este considerat la modă; folosirea presupunerilor în ce privește oameni și locuri, de dragul conversației; descoperirea unei rezonanțe bănuite a propriei unicități într-o cultură îndepărtată (datorită faptului că grupul acelei culturi aparent nu este în stare să aprecieze acestă unicitatea cu adevărat); excitarea cauzată de romantizarea proiectării propriilor râvniri pe presupuse suprafațe sau spații noi și virgine, ceea ce în majoritatea cazurilor înseamnă: libera și sălbatica sexualitate a așa ziselor culturi primitive care, în cazul propriei culturi, a fost pierdută undeva în procesul civilizarii."

În observarea exotismului el face referință mai departe la notițele lui Victor Segalen și care descrie că acest fenomen: "nu este o adaptare; nu este înțelegerea perfectă a ceva ce este în afara noastră reușind să fie adoptat pe de-a-ntregul de cineva, ci reprezintă percepția imediată și eternă a neînțelegerii acelui ceva" (Victor Segalen, "Essay on Exoticism: An Aesthetics of Diversity").

"Neon Genesis Evangelion" construiește scenariul eliminării limitelor individuale umane si crearea unui superorganism total format din întreaga umanitate materializând nevoia de inter-conectare dintre oameni.

În "Ozeanische Affekte" Thomas Schwartz descrie unele aspecte ale operării conolonizărilor germane sub un drapel fals care se ascundea după o anumită "valoare a afecțiunii" descris ca "un loc sub soare", prin "romantizarea insulelor tropicale" și ale coloniilor: "folosind efectul libidinos al fanteziilor romanțate cu scopul de a se expanda economic" (F.M.).

Mijloacele acelor colonizări sunt "texte rasiste proto-fasciste" din "albume foto proto-pornografice" ce folosesc o morală dublă; cărți porno justificate de texte rasiste alăturate unor imagini de "dame frivole cu pielea de culoare mai închisă" într-o "frăție atrasă de femeile din insulele sudice", în special de "presupusa viață sexuală frivolă" a acestora și de "frica de amestecare a sângelui" sau, mai general spus, hibridizare.

Un ultim artefact al culturii pop la care Florian face referință este "Neon Genesis Evangelion", o animație inspirată de apocalipsa creștină și care construiește prin ficțiune și metode populare în spațiile panteiste, ale umanismului și armoniei; "sfârșitul cunoașterii" după cum îi spune Florian, în care explorează scenariul a ce s-ar întâmpla dacă iluzia separării minților indivizilor ar dispărea.

Serialul animat lucrează cu avatare, simboluri și relații tată-fiu pe care se întemeiază scenariul eliminării limitelor umane creându-se astfel un superorganism, format din întreaga umanitate, materializând nevoia firească de a ne conecta cu alți indivizi. În ciuda armoniei, conectivității și fericirii, eroul alege individualitatea și amărăciunea în schimbul superorganismului hiperconectat.

Prin exemplul "Evangelion" Florian explorează conectivități, armonie și exotism.

Dontdj1.png

INTERVIU DON'T DJ, BERLIN - TRANSCRIPT

IM: Vorbesc chiar despre sunetele pe care le controlezi cu el. Prin asta vreau să spun că s-ar putea să folosești MIDI pentru a controla sunetele pe care le amplifici auzindu-se mai în pronunțat, mai clar; la fel acele linii sonore pot fi auzite mai în spate sau mai puțin contibuind cu timbre și texturi, poate o melodicitate sau cu direcția piesei?

Don't DJ: De fapt lucrez mai mult pe bază de ritm și câteodată am senzația că lipsește - cum a spus odată un tip într-un review - un fundal purtător. Dacă simt că este nevoie de acest fundal mă duc la platane și construiesc niște drone sonore, tonuri sau ceva similar. Totul în rest este în fapt ritm, iar majoritatea ritmurilor sunt bazate pe formule geometrice sau tipare Euclidiene. Sunt astea în față?

IM: Sunt în față, cu siguranță. Este principalul element, principalul control al piesei tale de fapt.

Don't DJ: Sunt cu siguranță în față, este principalul meu interes! Atunci când compun, sunt în primul rând interesat să găsesc ritmuri ce mi se potrivesc pentru o perioadă lungă de timp, fără a mă obosi, fără a mă plictisi.

Când ies în oraș să dansez sunt fericit când nu devin obosit din cauza ritmului. Ritmul interesant mă ține într-un fel treaz. Adică unele ritmuri funcționează, pentru că sunt foarte simple și foarte directe; dar de cele mai multe ori ajung să mă plictisească. Dacă e ceva ce pare să funcționeze care reușește să o scoată la capăt sau să-mi dea poftă de dans cu toate că nu îmi dau seama exact cum funcționează - asta îmi ține mintea cu adevărat ocupată și iubesc asta la ritm.

Ce încerc e să fac este să construiesc un ritm care chiar mă prinde apoi îl expun în nuanțele sale, cam asta este totul cu piesele mele defapt. Aș putea spune că nu este implicat nici un geniu al muzicii, totul ține defapt găsirea unui ritm ce chiar îmi place pentru ca apoi să devoalez cum a fost construit.

Asta e totul: construcția și apoi pierderea lui din nou. 

IM: Super fain!

 

IM: Ultimul tău disc este lansat de Berceuse Heroique, o casă de discuri franceză. Este un casă de discuri, un label independent mic? Cred că am observat câteva discuri de-ale tale produse de casa de discuri "Honest Jon's", un label important în Londra.

Don't DJ: Eu nu am scos niciodată prin Honest Jon's deși ei fac, de fiecare dată, distribuția pentru casa de discuri DISK la care sunt colaborator.

Tipul care se ocupă de Berceuse Heroique locuiește în Londra, el este de fapt grec, dar locuiește în Londra și lucrează la Honest Jon's. Prin urmare aceasta este și distribuția pentru Berceuse Heroique. Este un label mai underground, dedicat în principal aș putea spune, muzicii techno.

IM: La ce te referi când spui underground? E destul de ciudat să spui chiar underground, puțin hype, e ca și cum ai vorbi despre muzică "world"?

Don't DJ: Este o întrebare bună. Când folosesc termenul mă refer la faptul că nu este atât de cunoscută. Asta înseamnă că ei presează cam 500 de discuri; pe lângă asta, nu au o distribuție care s-ar aștepta la cam 10 discuri pe an sau așa ceva. Ei produc și presează când vor și o fac atunci când au conținut. Cred că la asta mă refer. Nu este previzibil și e la scară mică. Cred că asta este totul în ceea ce privește undergroundul din prezent.

IM: Care e povestea cu sequencer-ul Euclidian și cu generatorul de ritmuri aleator? Cum îl folosești în munca ta, este un element de bază ce apare în prim-plan sau este folosit mai mult în liniile instrumentale de fundal atunci când produci sunetele? Sau dimpotrivă majoritatea sunetelor tale sunt defapt proiectate folosind acest tip de sequencer?

Don't DJ: La ce te referi când spui 'sunete'? Ține mai mult de ritm dacă vorbești despre Euclidian.

IM: Vorbesc chiar despre sunetele pe care le controlezi prin el. Cu asta vreau să spun că s-ar putea să folosești MIDI pentru a controla sunetele pe care le amplifici auzindu-se mai în pronunțat, mai clar, la fel acele linii sonore pot fi auzite mai în spate sau mai puțin contibuind cu timbre și texturi, poate o melodicitate sau cu direcția piesei?

Spun asta chiar serios mai ales atunci când vine vorba despre funcționarea creierului. Am descoperit odată - defapt nu descoperit ci doar învățat - faptul că neuronii se activează în ritmuri diferite.

Prin urmare m-am întrbat: "Ok, dar cum ar fi dacă toți s-ar activa în același ritm, poate chiar cel mai minimal, unul ca un puls: 1-1-1-1..? Ne-am simți ..de exemplu, compleți - pentru că de obicei nu ne simțim; am experimenta un fel de unitate? ca un satori (n.e. trezire spirituală)? sunt aceste momente speciale din biografia unui individ în relație cu faptul că creierul este într-o anumită stare (și asta înseamnă un anumit ritm)?"

Mi-am dat apoi seama că este chiar opusul: dacă toate celulele, toți neuronii s-ar activa în același ritm, în fapt acest fenomen există cu adevărat, se numește șoc epileptic și asta este atunci când exact nimic nu mai funcționează deloc!

Înseamnă că avem nevoie de această oscilație poliritmică a activării neuronilor noștri, astfel incât creierul să funcționeze corespunzător! Și sunt oameni ca Detlef B. Linke care spun asta în "Creierul și libertatea - o etică neurofilosofică" - nu mai este printre noi acum și am dat de el din pură întâmplare; este amuzant că această carte se află chiar aici, acum, la doar o lungime de braț.

El spune despre creier că este în permanentă nevoie de o stare armonică între aceste ritmuri diferite, că tot timpul sunt ritmuri diferite de activare - circulație (n.e. neuro-informațională) și că tot timpul căutăm să găsim un echilibru sau o stare armonioasă între conexiunile dintre toate aceste ritmuri diferite.

Iar aceasta descrie și se leagă de felul în care eu experimentez muzică mult mai bine decât majoritatea teoriilor despre muzică peste care am dat.

Asta ar explica multe, nu am auzit de nimeni ce ar fi studiat acest lucru în mai multa profunzime dar ar explica de ce suntem atât de legați de muzică, de ce muzica are o așa mare tradiție și de ce muzica pare a fi relativ independentă de culturile individuale.

Este greu de zis care este cu adevărat rolul muzicii. Vreau să spun că da au fost oameni care au spus că "ar aduce oamenii împreună" sau că "îmbogățește identitatea" sau alte lucruri de genul acesta. Dar toate astea sunt foarte greu de demonstrat și foarte contingente. Cu toate astea poartă anumite dovezi că rapoartele matematice ale frecvențelor armonice și ale ritmurilor ar putea fi puse în relație cu proprietățile de bază ale organizării materiei de bază din care retelele noastre de neuroni sunt compuse.

IM: Acest lucru merge în atât de multe direcții! Spuneam ieri unor prieteni că există muzică de club și există muzică de spectacol. Însă ei au spus: "Nu, ar trebui să vezi că în Berlin este folosită în multe alte feluri". După care eu am spus "Într-adevăr, deși în principal este pentru consum și autoconsum, adică pentru cluburi și altele, este și pentru cum spuneai tu, apoi este și un fel de echilibru ce vine din găsirea momentului special într-un spectacol unde întreaga ta ființă are această experiență transfigurată și energizată de performance, de muzică".

Evident, acest lucru se poate întâmpla în comunități sau se poate întâmpla în singurătate. Este o metodă de consum, iar majoritatea lucrurilor ce le facem au o intrare și o ieșire sau o urmare și conduc la un fel de rezonanță.

Don't DJ: Și eu cred că este vorba despre rezonanță - exact!

Întorcându-ne la întrebarea ta inițială pentru o secundă: "Este într-un fel prin subconștient că eu - ai întrebat uitându-te în direcția mea - pot să mă identific cu aceste ritmuri?". Nu pot să spun că "Da, așa este" dar într-adevăr ridică posibilitatea că prin muzică să avem într-adevăr ceva ce corespunde cu modurile de funcționare materiale ale creierului la un nivel foarte, foarte de bază. Și rezonanța chiar ar putea fi cheia!

 

IM: Techno-ul tău aduce a ritmuri africane: sunetele pe care le construiești sau le folosești se aud ca tobele Africii, complexitatea ritmurilor la fel. Există o conexiune cu muzica world sau tradițională, mai corect spus cu acea muzica care a existat înainte de rock'n'roll și apoi de cea electronică ?

Don't DJ: Cred că poți spune si asta. Da.

Raportarea este mereu o problemă în zilele noastre și cred că e bine să nu spui pur și simplu african fără a te simți puțin ciudat din cauza asta. Moștenirea muzicii africane este extrem de bogată și sunt și alte tradiții muzicale foarte complexe care sunt greu de rivalizat spre exemplu cea indiană sau gamelan din sud-estul asiatic; sunt hipercomplexe și nu aș putea spune care parte a lumii este defapt mai complexă în ceea ce privește structura ritmică. Oricum nu cred că e relevant, în final totul se rezumă la ritmuri, ascultarea lor, pătrunderea lor.

Nu încerc să le imit, cu toate că sunt influențat de unele pentru că mă fascinează. Dar nu aș îndrăzni să încep să încerc să fac așa ceva pentru că știu că implică enorm de mult timp de studiu: oamenii ce fac asta profesional deseori au avut parte de antrenament încă din copilărie, iar eu nu am avut așa ceva.

Tot ce fac este să folosesc computer-ul și acești algoritmi, pur și simplu îi las să cânte, îi las să genereze ceva iar dacă nu îmi trezesc interesul îi arunc și spun "Bine, următorul!". Și dacă dimportrivă, îmi trezesc interesul, spun "Okay, hai să ne ținem de asta!", apoi adaug complexitate iar pe urmă mă joc cu ei. Cam asta e tot de spus despre acest proces. Folosesc mai mult o abordare empirică.

IM: Evident că ai în tine toate aceste ritmuri sau toate aceste sunete pe care le cauți, în subconștient.

Într-un anumit stadiu este posibil să fi ascultat ceva din, îmi cer scuze de etichetare dar este vorba de așa numita muzica world sau tradițională, muzici diverse, obscure ce vin din colțuri al lumii. Obișnuiai să faci asta frecvent poate în anumite momente, să asculți aceste muzici?

Asta a fost experiența mea, eu așa am făcut și astfel am dat peste unele colecții remarcabile, de exemplu cea ieșita la casa de discuri Yazoo Records,  "The Secret Museum of Mankind"; în prezent sunt alte câteva label-uri ca Souljazz și așa mai departe.

Cum se raportează experiența ta de ascultător la asta?

Don't DJ: Încă o întrebare foarte bună și în final, nu cred că pot răspunde cu adevărat la ea deoarece este greu de zis dacă cultura ne instruiește și am ascultat acele chestii într-un moment din viață sau dacă toate culturile se trag într-un fel din aceeași sursă oricare ar fi aceea. Ar putea, la fel de probabil, să fie trupul.

Spre exemplu, dacă observi funcționarea creierului, acesta funcționează în ritmuri iar întreaga noastră biologie este bazată pe diferite ritmuri.

Au existat explicații bune pentru sistemul "four-to-the-floor" (n.e. ritm cu un puternic impact asupra corpului în cluburi si în locurile cu bași puternici). Mai întâi oamenii spuneau "Da, pobabil că e vorba de inimă!", deoarece viteza obișnuită în muzica electronică de dans este aproape de ritmul cardiac sau dacă nu similar acestuia; iarăși la fel de adevărat e că primul lucru pe care îl auzi este pulsul mamei, probabil atât respirația ta, cât și a ei - însă asta nu explică cele două snare-uri pe doi și pe patrul din "four-to-the-floor" - însă ce explică asta este faptul că picioarele noastre nu sunt la fel și dacă umblăm producem cel puțin un ritm 1-2 iar 1-2-3-4 este doar puțină complexitate adăugată acestuia.

IM: Trebuie să fiu mai atent la sunetele pașilor mei.

Don't DJ: Da, pentru că nu suntem complet simetrici așa că mersul nostru reprezintă deja un ritm, nu e un lucru complet static - de asemenea reflectă proprietățile podelei pe care pășești.

Ai menționat simetrie sau asimetria și diferențele din ritmurile noastre, ritmuri ce formează individualitățile noastre și duc la acțiunile personale zilnice, și mai departe trăind cultura.

Cum vezi că am putea identifica schimburile, fluxurile de informație în muzică, fie ele schimburi cinstite sau schimburi abuzive, sau fie și o zonă gri de interpretare?

Don't DJ: Am menționat de simetria doar pentru a o respinge. Am spus că m-aș simți arogant spunând că m-aș putea întâlni cu mine, pe cealaltă parte a lumii, în mod simetric. Nu aș putea face acest lucru. În acest caz vorbim despre asimetrie..

IM: Nu e oare posibil să fie vorba despre același concept? Diferența poate fi făcută doar prin comparație. Simetria și asimetria sunt două componente ce nu pot exista una fără cealaltă.

Don't DJ: Într-adevăr. Probabil că exemplul cu tipii din Paris călătorind în unele spații din Africa, căutând discuri, nu e un exemplu atât de prost dacă am înțeles bine întrebarea.

Pentru mine sunt două aspecte: primul ține de faptul că folosesc, cu siguranță, o structură a puterii deja stabilită și care le permite, deoarece au deja cunoștințele și metodele de distribuție, să meargă acolo: pot plăti biletele de avion pentru a ajunge, sunt informați în legătură cu unde ar putea căuta discuri, știu ce discuri s-ar vinde și unde ar putea face acest lucru la prețuri foarte mari. Vor profita de o anumită asimetrie deja stabilită ce le va permite să-și cumpere discurile la prețuri foarte scăzute undeva în Africa și să le vândă undeva în Europa la prețuri foarte ridicate, la o diferență foarte semnificativă. Este și un fel de exploatare în asta, ai putea spune.

Există persoana din Africa, proprietarul discului, iar discul se vinde în Europa, banii făcuți prin acest proces sunt doar ai persoanei ce folosește această organizare sau structura cum trebuie. Beneficiarul nu este o persoană din Africa ci una din Europa. Cu toate astea acesta este numai un aspect al acestui fenomen.

Celălalt aspect din punctul meu de vedere este: personajul din Africa avea discul ce stătea degeaba de cel puțin 20-25 de ani și se cam umplea de praf. Probabil că l-ar fi aruncat ziua următoare pentru că nu mai avea ce să facă cu el.

Nici măcar nu mai au platane probabil. Ar putea fi chiar ultima copie existentă a acestui disc, iar artistul nu mai este de găsit. Așadar, în cazul acesta, persoana ce a folosit asimetria pentru a face ceva bani este posibil să fi salvat discul de la dispariție și să-l fi adus înapoi în cultură..

IM: Aducându-l înapoi la viață arhivându-l.

Don't DJ: Exact, arhivându-l. ..l-a adus înapoi în cultura umanității. Poate că tipul ce-l cumpără o să-l pună pe Internet după câteva săptămâni, astfel salvându-l într-un fel. Altminteri ar fi fost pierdut.

Așa că există două aspecte ale acestei probleme. Nu spun asta pentru a justifica ceva și nu spun altceva nici pentru a demoniza, spun doar că este un fenomen destul de complex cu care avem de-a face în prezent, și nu ne aflăm în afara istoriei! Trăim într-o anumită istorie, aceasta fiind în principal colonială și trebuie să ne asumăm acest lucru. Dar asta nu înseamnă nimic, nu înseamnă că totul este rău la asta și nu înseamnă că totul este corect. Este destul de greu să faci afirmări în zona asta.

Personal, nu susțin ca diferite culturi pur și simplu contribuie cu identități. Nu este o idee bună doar să speri la contribuția unei identități drăguțe din partea unei culturi. Probabil că mie mi-este ușor să spun asta deoarece, după cum spuneam, a fi un mascul alb din vest și astfel e mai ușor să-ți respingi identitatea însă în caz contrar dacă ești o femeie de culoare din sudul globului (Sudul Global), identitățile tale accesibile în zilele astea în contextul cultural global din prezent aparțin mai mult unor sfere ale defăimării și ale pierzătorului în comparație cu cele ale bărbatului alb, vestic.

E un fenomen complex iar unii oameni au mare nevoie de identitate deoarece le oferă sprijin în momentele grele din viață, iar cultura le oferă acest lucru. Dar nu cred că asta ne ține în mișcare.

Cred că ar mai fi bine dacă fiecare s-ar regândi la propria identitate, cu cât mai des cu atât mai bine și chiar să încerce să-și găsească altele noi.

 

IM: Sunt două lucruri ce reies din asta în mod evident: una din componentele pe care le-ai menționat a fost  (a)simetria iar cealaltă a fost armonia. Ar putea fi a treia componentă asta, talentul exersat; spuneai de timpul necesar pentru a ajunge să cânți muzica indiană cu instrumente precum tobele indiene sau africane, gamelanul din Indonezia sau muzica din America de Sud.

Tu locuiești în Berlin. Ești un producător de muzică electronică. Vorbeam de câteva similarități în rezonanță și ritm ce nu sunt neapărat ale tale.

Cum te-ai vedea ca cineva care trăiește într-o altă cultură? De exemplu dacă ai locui într-o zonă din Africa, o fostă colonie germană din vest.

Don't DJ: Asta restrânge posibilitățile. Zona ar fi sud vest sau Namibia. Azi îi spune Namibia.

IM: Cum te-ai vedea trecând prin acest exercițiu al personajului tău din punct de vedere cultural sau muzical? Trăind în Namibia.

Don't DJ: Nu cred că îmi pot imagina. Nu există nicio simetrie între partea nordică a globului sau, după cum i se mai spune, vestul sau lumea liberă (*chicoteli) și partea sudică a globului.

IM: Scopul acestui exercițiu este, defapt, de a pătrunde în acel schimb cultural de care ai menționat în discursul tău și faptul că există un fundament economic. Ai putea oare specula chiar fiindcă e mod interesant de a privi ambele componente ale schimbului.

Don't DJ: Simt că ar fi foarte arogant să presupun că aș putea să mă pun într-o poziție în care înteleg cum o persoană a crescut în orice parte din Sudul Global deoarece eu nu am făcut asta; nu am crescut acolo.

Eu m-am născut în Berlin, sunt alb, sunt bărbat, locuiesc în așa zisul Vest și am fost crescut aici. Exist cu profunzime în aceste structuri ce îmi permit să lansez discuri și chestii de genul acesta. În Namibia probabil nici nu aș putea să ascult un disc.

Sau poate că aș putea deoarece și eu au avut o industrie de discuri cam până prin anii 90, până ce marele label-uri au oprit producția, iar acum aparatele pickup sunt greu de găsit. Unii oameni din Paris, mi s-a spus acum câteva zile, se duc acolo și caută discuri foarte rare iar apoi le vând la prețuri foarte foarte mari în Europa, oamenilor ce-și permit asta. Chiar sunt oameni ce-și câștigă existența astfel.

Cu o asemenea structură a puterii construită în ultimii o mie de ani, în special în ultimii 500 de ani, nu-mi permit să-mi asum un fel de joc al oglinzii.

IM: Destul de corect. Inclusiv în acest exercițiu ai menționat defapt una din componentele ce fac parte de schimbul din muzică și ar putea ține de acest "imperialism cultural" de care ai vorbit înainte: cercetarea și căutarea discurilor (n.e. digging), iar asta ține defapt de informație, un fenomen de artefacte informaționale.

Există, de asemenea, și cazul oamenilor ce merg în fostele colonii și înregistrează voci uimitoare pentru foarte puțini bani. Am observat asta recent într-un documentar despre niște producători dub din Israel ce mergeau către Jamaica.

Toate astea ridică o perspectivă a puterii uimitoare de producție ce vine din Vest. Am avut o experiență personală în acest spațiu, în India, venind dintr-o țară mică din Europa și câștigând într-o zi salariul mediu pe o lună a unei persoane normale de acolo.

A fost de fapt un șoc cultural în ce privește puterea mare pe care o are Vestul. Exercițiul dinainte vroia să se îndrepte către infrastructura creată de imperiile clasice ( spre ex.: precum poveștile psihedelice punk din "Psych Funk Sa-Re-Ga" sau la poveștile de pe coperta "Psych Funk 101"): franceze, engleze, germane..

Don't DJ: Belgiene...

IM: Cum vezi fluxul de schimb al informațiilor despre muzică în acest context?

La Unsound am vorbit despre asta iar discuția a rămas într-un stadiu în care am conceptualizat posibilitatea unei ființe globale, întregi, o stare de conștiință totală, vorbeam despre individualități.

Cu ce crezi că se aleg coloniile de la așa zisul Vest și care ar putea fi adevăratele influențe? Și ce întorc aceste culturi Vestului? Întrebarea e undeva în aceeași paradigmă pe care tu ai prezentat-o la Unsound în ce privește schimbul cultural.

Exista diferite aspecte în asta: la nivelul instrumentelor deoarece, putem spune e vorba de bani și oamenii nu-și permit un anumit drum machine sau un anumit instrument, un pian sau o chitară, sau o simplă tobă. Sunt multe exemple de filmări pe internet cu oameni ce-și fac propriile tobe. Un alt aspect este ritmul în sine.

Un adevărat caz explorator simulat este filmul muzical în India. Hollywood a influențat o mare parte din cultura muzicii și a filmului în India, însă evident filtrată de culturile locale.

Don't DJ: Sunt exemple diferite și cred că, privind ca un întreg, asta destăinuie un aspect tragic de distructiv și simplificant al imperialismului vestic.

Istorie aste e scrisă, în mare parte, cu sânge, dar din punct de vedere muzical nu e sânge ci obscuritate. De exemplu din punctul de vedere al ritmurilor și sunetelor provenind de la instrumente ciudate sau a ceva ce pur și simplu s-a fost pierdut.

Cu toate acestea unele exemple de care ai menționat sunt foarte interesante, în special în Jamaica. Iarăși încă o dată nu sunt un expert în asta!!

De exemplu, nu știu unde se află cu adevărat linia de moștenire sau cum să fac legătura acestor linii. Totdeauna există linii: Adică până la urmă câți strămoși ai oamenilor ce locuiesc în Jamaica se trag de acolo? câți au fost obligați să locuiască acolo fiind aduși din Africa de cultura sclavagistă? cine a mers din motive diferite?

Apoi e vorba de cultura muzicală ce s-a dezvoltat, în special reggae-ul, dancehall-ul și dub-ul. Cu siguranță că a avut influențe western în ce privește tehnologia (producția, distribuția ș.a.m.d.) dar asta a cauzat și un imens "reflux": mă refer la faptul că întreaga cultură a clubului, din câte știu eu, pare un fel de fenomen jamaican!

Mă gândeam: scenariul cu întâlnirea în club și ieșitul la dans toată noaptea și construirea acelor sisteme audio uriașe (n.e. Sound Systems) cu care poți avea un bass serios și puternic face acum parte dintr-o cultură ce a devenit ubicuă, și asta este posibil să se fi format în Jamaica..?

Cred că prototipul sălii de dans este ceea ce a evoluat în club. Sunt aspecte hiper-complexe și nu ar trebui să le luăm la repezeală. În principal depinde de coliziunile dintre diferite influențe ce au avut loc la un moment dat în timp și spațiu și care s-au ciocnit exact cum trebuie pentru a apărea explozia.

Din punctul acesta de vedere probabil că râurile de oameni ce au fost forțați să meargă acolo din Africa, combinat cu împrejurările noi la care au fost supuși, tehnologia nouă apărută, plus probabil anumite droguri, anumite tradiții..toate astea, au format un amestec exploziv de cultură ce a făcut "bang", sunet al cărui ecou încă îl putem auzi în lungile pauze ale dub-ului.

A fost exact timpul și spațiul potrivit pentru a crea ceva nou și pe lângă asta au fost și oamenii și mijloacele la locul lor pentru a scoate totul din nou la iveală - ca o industrie a discurilor ce a ajuns la un nivel la care nu a fost înainte.

IM: Studioul One și altele.

Don't DJ: Da, și Virgin care a format Frontline pentru a accesa noi piețe. Probabil nu puteai să faci asta cu ceară (fiindcă în Jamaica era prea cald?) dar cu vinyl era posibil. Putea exploda în felul acesta.

Acum încă mai simțim rezonanța acelui tip de explozie. Așadar aș putea spune că ține mai mult de noroc ca unele puteri să se întâlnească și să se unească la un moment dat, totdeauna este implicată un fel de tensiune pentru a apărea scânteia și a aprinde o nouă dezvoltare în producția culturală.

IM: Uite un subiect mai puțin greu și poate mai interesant: hai să vorbim despre schimbul cultural de undeva din Berlin. Același oraș dar cu istorii diferite.

Am avut un zid: era un Berlin de vest și unul de est. Când trăiești în Ku'damm este destul de diferit față de viața din Friederichsain sau Kreuzberg. Cum ai privi diferențele în muzică dintre Berlinul de est și Berlinul de vest și schimburile culturale din oraș?

Cineva spunea că încă este segregat. E destul de ciudat să descrii vestul Berlinului ca fiind "alb" și estul Berlinului mai puțin "alb".

Don't DJ: Cred că una din cele mai mari probleme este faptul că oamenii nu țin seama de complexitate. Fix problema asta apare în acest caz.

Spre exemplu, o parte de est a Berlinului, și anume Prenzlauer Berg, a fost cel mai ieftin cartier în anii '90 iar azi devenit un cartier de tineri profesionali, înstăriți, unde mulți prieteni de-ai mei nu-și mai permit chiriile și trebuie să se mute. Există zone din vestul Berlinului, Kreuzberg sau Neukölln unde, de asemenea, chiriile cresc, dar încă mai sunt comunități foarte mari de arabi și turci ce își dăruiesc identitățile culturale pe străzi.

Estul a fost partea cea mai săracă în anii '90 dar a devenit prohibitiv în doar câțiva ani în timp ce clientela deja formată în zonele mai sărace din vest - precum Keuzberg și Neukölln - au încetinit semnificativ acest proces.

IM: Cum vezi asta în muzică? Evident, vorbești despre o hibridizare. Este posibil să vezi niște tipare ale schimbului muzical bazate pe regiune, eventual între regiuni? 

Don't DJ: În Berlin chiar nu știu fiindcă nu știu prea multe despre adevărata cultură a muzicii est-europene.

Tot ce știu este că estul se ia mai mult după vest decât invers și că au avut un fel de cultura pop interzisă de stat și care era unele din cele mai plictisitoare chestii.

Vorbesc acum despre Germania de est nu estul Europei în general. Se mai întâmplă și multe treburi interesante în est deoarece au fost influențați de sud. Dar, încă o dată, asta e tot ce știu eu. Încă un lucru pe care îl știu este că a existat o mișcare punk. Dar a fost foarte mică. Poate comparabilă cu orașele proviniciale din vestul Germaniei.

S-au scris cărți despre asta dar nu și despre orașele provinciale din vestul Germaniei, ceea ce ar fi fost probabil mai interesant, însă nu la fel de sexy fiindcă a fost normal pentru orașele provinciale germane să aibă mișcări de muzica punk dar nu pentru estul Germaniei deoarece probabil că ar fi fost mai periculos pentru individ. Adevărul este că nu sunt un adevărat expert al Berlinului de est-vest.

IM: Studiind subiectul imperialismului cultural în muzică am văzut multe exemple în care muzica vestică a influențat puternic muzica estică: instrumentele, ritmul, genurile, timbrele.

Prin vest mă refer chiar la imperiile clasice, iar când vorbesc de est mă refer defapt la colonii.

Să luăm spre exemplu Imperiul Britanic, Statele și Jamaica. Evoluția muzicii în Jamaica este legată de moștenirea rock'n'roll-ului. Alte exemple ar fi Thai surf rock (sunetul Siam-ului de la casa de discuri Soundway, de exemplu, este un exemplu bun) sau muzica psihedelică indiană, ca o reminiscență a părăsirii Indiei de către Imperiul Britanic, până la un punct deoarece evident că infrastructura economică a rămas.

Cum vezi modul în care imperiile clasice influențează economiile mai slabe și poate culturile mai slabe ale coloniilor sau ale fostelor colonii?

Dar și asta s-a întâmplat cu un motiv: fiindcă tindeau să consume drogurile potrivite. Tot ce știu este că, după ce oamenii s-au plictisit de Dumnezeul creștin și l-au aruncat peste bord, nu prea au mai știut ce să înțeleagă din spiritualitate.

Asta fiindcă înainte era domeniul bisericii creștine iar acum a rămas pe umerii lor. Acest lucru cere dezvoltarea unei nevoi noi, cel puțin unei nevoi de a ne interesa despre acest tip de fenomen și de a rezolva această nevoie: ce a fost asta, ce a fost spiritualitatea? De ce am inventat-o? La ce este bună?

Au existat tehnici culturale speciale pentru acest lucru -  precum cele elaborate în India - pe care nu prea le-am prețuit în cultura vestică în ultimii 50 de ani - după puțină deprivare de spiritualitate creștină - oamenii au început, cu vârf îndesat, să se întoarcă la acest lucru.

IM: Precum Yoga și altele.

Don't DJ: E clar că există ceva ce este destul de evident pentru mulți oameni. Însă nu știm cum să abordăm acest ceva deoarece ne-am pierdut cultura atunci când l-am aruncat peste bord pe zeul creștin - ceea ce, după părerea mea, a fost un pas bun și necesar.

Dar acum trebuie să ne găsim căile noastre pe care să mergem sau pe care să le experimentăm sau eventual să găsim noi tehnici.

Aceste mijloace există și pot fi accesate deoarece acum avem internet, avem un loc, Dark Net, care deschide accesul la toate substanțele sacre ce au fost vreodată în mâinile omenirii, iar acum sunt la îndemâna tuturor. Evident că există o nevoie de a ne interesa despre acest tărâm al existenței noastre, însă suntem abia la început.

IM: Există evident o moștenire în muzică de la ritmurile vechi africane. De fapt acest lucru a fost samplat pe unele discuri: "it began in Africa" (a început în Africa). În următorul subiect este vorba despre mistica nouă din vremurile contemporane și despre unde se desfășoară religia cu adevărat.

Crezi că în zilele noastre spiritualitatea în cluburi poate? Apare altundeva? Se întâmplă acest lucru doar în vest, șî poate că în alte țări înca se întâmplă în modurile vechi, conservatoare..

Don't DJ: În biserici.

IM: Cum percepi povestea muzicii și a spiritualității din prezent?

Don't DJ: Asta este o întrebare foarte bună. Într-un fel, pentru mine, este următorul pas după cel despre care vorbeam anterior, de asemenea unul și mai complex.

Este greu de spus unde suntem în ce privește asta: ce este spiritualul, ce a reprezentat în istorie prin diferitele sale forme, cum a fost folosit sau abuzat, cum și-a schimbat fața? Ar putea creștinismul să mai fie considerat un domeniu al spiritualității sau s-a transformat într-o instituție și o structură a puterii? Cum sunt acestea legate? Ce reprezintă nevoia pentru spiritualitate? Aceste sunt întrebări foarte importante în prezent.

Tot ce știu este că noi am lăsat ("noi" reprezentând cultura țânără vestică) acest lucru ca un punct mort, o gaură neagră. Unii oameni au deschis această ușa, s-au implicat în asta și i-a cam înnebunit într-un fel, mă refer scena de muzică psihedelică trance.

 

Iar acum începem să lăsăm generarea lor în seama mașinăriilor însele. În particular în ceea ce privește rețelele neuronale care într-un fel generează lucruri pe care noi nu le înțelegem deoarece le-am lăsat pe ele să deslușească singure: le-am dat doar input-ul spunându-le că "nu, vrem un rezultat diferit", "alt rezultat", "alt rezultat" pentru ca apoi, brusc, să vină cu un rezultat unic care ne face să spunem "O! wow, cum ai făcut asta?". Plus ele lucrează la o cu totul altă viteză decât noi!

Așadar există multe lucruri la care ne-am putea așteptă - doar că nu știm când se vor întâmpla.

E o temă de care ne-am atins după discuția de la Unsound: vorbeam despre singularitate, care are diferite înțelesuri în diferite domenii științifice.

În informatică, singularitatea este momentul în care noi, ca oameni, producem o inteligență sau o formă de inteligență ce este mai inteligentă decât noi. - orice ar însemna "inteligență", până la urmă - acesta este doar un exercițiu de gândire. Oricum, lucrând la viteza unui calculator, ar însemna că această inteligență artificială ar putea, la rândul ei, să producă foarte repede o inteligență mai inteligentă decât ea ș.a.m.d. Prin urmare, la viteza unui calculator ar însemna să ai brusc o inteligență mult mai dezvoltată decât cea a oamenilor. Acesta este doar un exercițiu de gândire dar s-ar putea dovedi a fi foarte valid.

Ar fi o accelerație foarte bruscă a inteligenței calculatoarelor, orice ar însemna asta, și s-ar putea dovedi perspective noi. Adică deja am lăsat controlul multor părți din infrastructura noastră, calculatorelor: De exemplu, utilizari în bursa de valori, ale electricității și ale distribuției apei ș.a.m.d.

Așadar, întâlnirea singularității ar putea însemna că această mașină sau această inteligență ar prelua controlul și ar aduce pace sau s-ar scăpa de umanitate sau ceva de genul, ar putea însemna că ar fi chestii palpitante sau mai puțin palpitante (*râsete), depinde.

Cu toate acestea, muzica ar putea fi un domeniu foarte bun al experimentării deoarece nu este atât de polarizată ca alte domenii. Este un domeniu foarte liber. Când avem de-a face cu muzica, asocierile noastre sunt destul de libere în comparație cu, de exemplu, câmpul vizual. Probabil că în viitor interacțiunea dintre oameni și mașini va fi una muzicală, aceasta ar fi o posibilitate interesantă nu chiar atât de exagerată dacă iei în considerare cât de bine se pare că înțelege bătrânul google wavenet muzica..

 

IM: La Unsound ți-ai terminat discursul cu o imagine dintr-un film ce avea de-a face cu AI..

Don't DJ: Ex Machina.

IM: Azi se vorbește despre trans-humanism, un curent filosofic, care pe scurt se referă la modificarea voită a corpurilor noastre cu scopul de a a amplifica anumite capabilităti. Cum crezi că vor evolua culturile din această perspectivă, informația și informația muzicală? Care crezi tu că vor fi perspectivele următorului schimb cultural în muzică?

Chiar există un efect de amplificare al capabilităților ale noilor tehnologii sau s-ar putea ca muzica să-și piardă caracterul sau naturalețea în cazul în care aceasta există, și cum vor modela muzica în, să zicem, următorii 10 ani?

Don't DJ: Există două aspecte în cazul acesta.

Primul ține de faptul că acum se pot observa multe experimentări cu toate tehnologiile noi. Au loc foarte multe lucruri fascinante în ceea ce privește conceptele însă foarte des rezultatul este dezamăgitor, din punctul meu de vedere. De asemenea, dacă observi ce se întâmplă cu adevărat, deseori pare destul de arbitrar sau randomizat.

Aș spune că e o problema care ține de sonificare. A fost un lucru important acum câțiva ani. Acum că producem uriașe cantități de informație, poți lua informația și într-un fel să faci muzică din ea. Persoana ce ar face această muzică și-ar da seama că ceea ce produce este ceva oarecum ciudat, așă că va încerca să "sonifice" într-un alt mod, și alt mod și alt mod până ce apare ceva ce parcă sună mai "acceptabil cultural" și poate fi publicat ca muzică contemporană. Dar asta nu-ți spune mare lucru despre informația de primara de la care s-a pornit la început - s-ar putea chiar să-ți spună mai multe despre cultura muzicală țintită. Vreau să spun că  acest lucru ar putea fi un uriaș proces ce are loc probabil doar pentru a încerca și a căuta la întâmplare...

După cum spuneam, ceva va ieși din asta oricum, dar în comparație cu (și revenind la) maeștrii tabla indieni sau ceva asemănător totdeauna va ieși ceva dezamăgitor! Adică eu ascult muzica tobelor indiene tabla sau gamelan și sunt pur și simplu năucit, uneori chiar tind spre experiențe spirituale dar aici suntem la un nivel total diferit.

Cu toate astea pot să observ că dezvoltarea este destul de rapidă. Întregul domeniu este foarte promițător: calculatoarele și mașinăriile vin cu moduri noi de a ne surexcita și algoritmi din ce în ce mai complecși.

IM: Analog sau digital?

Don't DJ: În final, probabil analog deoarece văd și viitorul calculatorului în analog, ca de exemplu, sisteme de procesare paralele ce funcționează pe baza tehnologiei cuantice. Nici nu e prea important deoarece atâta timp cât ai o suficientă viteză poți trece pe digital și să simulezi analogul.

 

Referințe:

"Exotica: Fabricated Soundscapes in a Real World", David Toop

"Essay on Exoticism: An Aesthetics of Diversity", Victor Segalen

"Die Freiheit und das Gehirn: Eine neurophilosophische Ethik", Linke Detlef B

"Authentic Exoticism", sleeve notes, Florian Meyer

https://soundcloud.com/dont-dj-1

http://dontdj.tumblr.com/

Comment