În perioada 25 iunie - 1 iulie a avut loc șocala de tulnice de pe Valea Negrilesii din Munții Apuseni. Organizatorii, Fundația Mircea Florian și MOTZart, au oferit posibilitatea întâlnirii și cu meșterii tulnicari din Pătrăhăițești și mai ales cu tulnicăresele din Câmpeni, cu distinsa Mariana Gligor sau mai tinerele Geaninna Onețiu și Crina Narița. De asemenea au fost prezente și prezentate noi abordări ale instrumentului cum sunt cele ale lui Florin Manca și Cătălin Tzetze Rădulescu.
Tulnicul este încă un alt instrument pe cale de dispariție iar istoria lui pendulează în schimbarea satului românesc în era informației. Meșterii care fac mezdrele - instrumentele din fier cu care lemnul este modelat - dispar. Pe dealurile Apusenilor “fulgerișul”, un molid care crește pe vârful dealurilor, nu se mai găsește; cauzele sunt fie tăieri abuzive fie carierele de piatră. În toată povestea mai e amenințarea violentă a dezastrelor ecologice care pândesc întreaga zonă și care direct sau indirect impactează Apusenii socio-cultural și economic.
Tulnicul este încă un alt instrument pe cale de dispariție iar istoria lui pendulează în schimbarea satului românesc în era informației. Meșterii care fac mezdrele - instrumentele din fier cu care lemnul este modelat - dispar. Pe dealurile Apusenilor “fulgerișul”, un molid care crește pe vârful dealurilor, nu se mai găsește; cauzele sunt fie tăieri abuzive fie carierele de piatră. În toată povestea mai e amenințarea violentă a dezastrelor ecologice care pândesc întreaga zonă și care direct sau indirect impactează Apusenii socio-cultural și economic.
Aidoma altor meserii vechi de la noi, meșterii care fac tulnicele îmbătrânesc iar instrumenul e mai mult meșteșugit pentru târgurile de turism unde nu se vrea un artifact muzical sau de comunicare cum se regăsea odată în fiecare familie de pe Valea Arieșului, ci se vrea a fi mai degrabă istoria unui simbol, unul de decorațiune urbană intr-o oarecare colectie muzeu a unui apartament.